joi, 27 ianuarie 2011

Să te spăl, mami!


Eeeeei, și cum weekendul de coșmar de care povestea tati începe să devină amintire, iată că și mami s-a mai relaxat și a găsit timp și chef să mai scrie ceva. În dimineața asta m-am trezit puțin înaintea odorului, care a preferat să dormă, deși trecuse deja ora obișnuită de masă. Acum, sunt sigură că orice mamă s-a confruntat măcar de câteva ori cu dificultatea de a găsi timp pentru lucrurile mici pe care trebuie să le faci zilnic, cum ar fi să mănânci sau să te speli. La noi s-a împământenit obiceiul ca mami să facă duș după alăptatul de dimineață. Azi însă, mami s-a trezit mai târziu, fără "chemarea mârâită a tigrișorului înfometat" și a preferat să mănânce, înaintea dușului. Pe la jumătatea bananei care a ținut loc de mic dejun, s-a auzit și faimosul strigăt de luptă, pe care l-am tradus prompt cu "Mișcă-te, ca mi-e foame rău!" Cum ordinele de acest gen se execută a.s.a.p., m-am conformat fără comentarii. Distinsul meu fiu s-a pus pe hălpănit repejor (deja s-a prins că e criză... de timp și că tre' să mănânce ACUM) și, pe la finalul mesei, s-a oprit din supt și m-a privit fix. O secundă. Două... Și, cu țâța bine vârâtă în gură, a strănutat puternic și a rezolvat astfel și problema dușului pe care nu apucasem să-l fac. Azi, mama lui Unghiuță, prin bunăvoința fiului ei, a făcut o baie destul de consistentă de lapte matern, amestecat cu salivă de bebeluș. Apoi, tânărul prinț mi-a zâmbit larg, tot cu țâța-n gură și și-a continuat liniștit masa...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu