sâmbătă, 27 octombrie 2012

"A", acum și la-nceput și la sfârșit

Litera "A" a fost de foarte devreme o prietenă bună a lui Andrei. O așeza la începutul fiecărui cuvânt pentru a îi întări sensul, apoi pentru a ne arăta o exclamațiune (Aaaaa, mama!), iar apoi a fost folosită pentru a înlocui prepoziția "la" (A mami! = LA mami!). De câteva zile avem o un nou tip de exprimare: "A mami" a devenit "A mami ĂĂĂ!", "Baca ĂĂĂ"(Barca) și cel mai amuzant este "bigichi ĂĂĂĂ" (care înseamnă, evident:), branzicăăă!
După o analiză atentă am ajuns la concluzia ca fenomenul "Ă" este: fie semn de exclamare transformat în literă din lene și pentru că "bigichi, semn de exclamare" nu ar suna atât de amuzant, fie o înfloritură artistică care "dă bine", principiul fiind începem cu "A" terminam cu "Ă". E frumos să asortezi începutul cuvântului cu sfârșitul acestuia, așa cum ne asortăm pălăria cu pantofii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu